Lumea web

Nicu Alifantis

 

adumitriu

"Poet de când lumea" - de Emil Brumaru :

Nicu Alifantis ne scrie cu sufletul pe cântecul vieții fiecăruia din noi cuvintele-i simple, afectuoase, dulci-amare, lăsându-ne destrămați o clipă, reînviindu-ne apoi, mai bucuroși, mai teferi, întru poezia-i

Muzică și poezie

 

"Artistul e apreciat când lumea îl crede..."

 

Nicu Alifantis apară drepturile artiștilor

Ce mai faci, Nicu Alifantis?

Nicu Alifantis e subjugat de cățelușa Bella

 

Nicu Alifantis, la nunta de argint cu muzica

 

"M-am însurat târziu, iar copiii i-am făcut devreme"

 

Nicu Alifantis e cucerit de umor

 

Tandrețuri pentru femei cu cei patru corifei

 

 

Jurnalul Național, 25.11.2004

Nota adumitriu: iată un exemplu că Nicu știe să facă un interviu decent, indiferent cât de neinspirat ar fi reporterul!

"Nicu Alifantis: România este o țară bogată. În vedete."

Jurnalul National: Sunteti cunoscut mai mult pentru muzica de teatru pe care o faceti. Va considerati si cantaret?

Nicu Alifantis: Nu stiu ce sa zic... Eu ma consider artist, prin ceea ce fac pe scena si in muzica, in general.

Mai incearca cineva sa faca muzica artistului Nicu Alifantis?

Nu cred ca este vorba despre concurenta. Au ramas destul de putini artisti din generatia mea, care mai au ceva de spus. De exemplu, Vintila sau Baniciu.

Din generatia tinerelor sperante, vreun canteret are aparitie interesanta?

Da. Pavel Stratan. De altfel, mi se pare ca este singurul.

Artisti – vedete

Nu vi se pare ca Stratan nu canta, ci vorbeste?

Fiecare face ce poate.

E adevarat, dar muzica il ajuta sa-si castige banii de paine.

Un artist nu-si castiga painea din ceea ce face. Nu are un program fix de opt ore si nu trebuie sa semneze condica...

Am inteles, nu-s functionari!

Un artist autentic nu-si pune problema castigului. Mai important este sa comunice ceea ce simte el din punct de vedere artistic. Mai sunt si artisti care isi fac dinainte calcule cat sa castige pe luna, pentru ca vor scoate un hit extraordinar.

Nu cumva acestia sunt vedete?

Da. Suntem o tara foarte bogata in vedete. Mie imi plac vedetele noastre. Ma amuza, le vad prin toate publicatiile, mai imbracate, mai putin imbracate, mai Sexxy, mai Blondy, stand la sedinte foto... Apropo, am participat si eu la o astfel de sedinta.

Ati fost vedeta!

Nu, n-am fost. Am incercat doar sa vad cum este. Si am facut-o pentru noul album care o sa apara in curand. A fost un lucru inedit...

Ati stat cum v-a zis fotograful?

Da (rade). Sunt un tip foarte ascultator cand sunt la munca.

De cati ani munciti?

De 31 de ani fac meseria de artist. Si tot de atatia ani traiesc de pe urma ei. Iar faptul ca am putut castiga bani din aceasta meserie este o satisfactie suplimentara. Mai am si marele avantaj, spre deosebire de alti colegi de-ai mei, mai tineri, de a fi facut numai ceea ce am vrut eu. N-am avut sefi, producatori, case de productie care sa vina peste mine, manageri care sa-mi directioneze activitatea. Am muncit cum m-a dus pe mine capul. Mai bine, mai rau, numai Dumnezeu stie!

140 de lei pentru figuratie in film

Ati facut bani numai din muzica?

Nu. Prima oara am castigat bani facand figuratie intr-un film care se turna la Braila. Se intampla prin 1967. Era o productie straina, "Tom Sawyer". Am primit o groaza de bani, pentru acea perioada, 140 de lei. Le-am facut cadouri parintilor si mi-am cumparat o geanta de voiaj...

Va pregateati de drum...

Da. Imi doream sa cant, dar nu stiam ce ma asteapta. Atunci eram un soi de vedeta a liceului. Cantam la ceaiuri, faceam serenade... Erau vremuri frumoase. Portul functiona foarte bine si oraselul meu, Braila, era plin de straini, iar fetele isi faceau bine meseria...

Cand ati inceput sa va planificati cariera?

Am frecventat un cerc de teatru, pentru ca se practicau activitatile extrascolare. Iar un an mai tarziu, in 1972, am prins o colaborare cu Teatrul "Maria Filotti". Asa am avut primul contact cu un mare artist al muzicii de atunci, Mircea Florian. Am cantat in spectacol muzica lui. A fost o colaborare reusita, apoi am primit oferta sa fac eu muzica de teatru, la piesa "Furtuna" a lui Alexandr Ostrovski, in regia lui Constantin Dinulescu. In acest spectacol a debutat Catrinel Dumitrescu, fiind cu doar cativa ani mai tanara decat mine. De aici incolo, totul s-a rostogolit.

Ati incercat sa intrati la Facultatea de Medicina?

Da. Parintii mei voiau sa ma fac om serios. Dar nu mi-a iesit. Am vrut sa-i linistesc si am dat de doua ori la Medicina. Si o data la Actorie. Ma bucur ca n-am intrat. Nu cred ca as fi fost un bun actor. Dar am facut niste manevre sa plec in armata.

Mai bine in regiment, decat in facultate!

Da. A fost greu, dar am reusit sa termin armata. Am fost la transmisiuni, la Buzau, un an si patru luni.

Ati intrat in Cenaclul Flacara cand erati ostas?

M-am "inscris" cand eram in concediu. Am avut un debut bun, la Teatrul "Ion Creanga", in 1974. Am cantat si am devenit vedeta peste noapte. Primul copil e geniu, ca tata

Admiratoarele dumneavoastra isi smulgeau parul din cap, asa cum faceau pentru Mircea Vintila?

N-am obtinut reactii dintre acestea, innebunitoare. Vintila era frumos foc, de-aia rupea inimile fetelor. El si cu Dan Chebac erau masculii adevarati din Cenaclu. Au fost ani frumosi. Ma vad destul de des cu Ciocu’ (n.r. – Mircea Vintila) si depanam amintiri, ca doua babe ce suntem.

Cand v-ati casatorit prima data?

La 24 de ani. Si am divortat dupa un an. Nu ne-am inteles, pentru ca nu prea stiam ce vrem. Iar eu nu prea stateam pe acasa. Plecam in turnee cu haine de vara si ma prindea iarna pe drum.

V-ati maturizat si v-ati casatorit din nou...

M-am insurat tarziu, iar copiii i-am facut devreme. In 1997, m-am casatorit, iar primul copil l-am facut in 1986. E geniu, ca tata... Sunt fericit! Am doua fetite si o casnicie minunata. Fetele mele n-au ureche muzicala. Insista sa cante hiturile pe care le tot aud, dar e o jale cumplita. Pentru urechile mele batrane.

Va pregatiti de lansare...

Am terminat de imprimat unele piese pe care le-am cantat impreuna cu baietii mei de la Zan. Am zis ca-i momentul sa scot un album cu muzica mea pentru teatru.

 

DANA ANDRONIE