Lumea web

Nicu Alifantis

 

adumitriu

"Poet de când lumea" - de Emil Brumaru :

Nicu Alifantis ne scrie cu sufletul pe cântecul vieții fiecăruia din noi cuvintele-i simple, afectuoase, dulci-amare, lăsându-ne destrămați o clipă, reînviindu-ne apoi, mai bucuroși, mai teferi, întru poezia-i

Muzică și poezie

 

"Artistul e apreciat când lumea îl crede..."

 

Nicu Alifantis apară drepturile artiștilor

Ce mai faci, Nicu Alifantis?

Nicu Alifantis e subjugat de cățelușa Bella

 

Nicu Alifantis, la nunta de argint cu muzica

 

"M-am însurat târziu, iar copiii i-am făcut devreme"

 

Nicu Alifantis e cucerit de umor

 

Tandrețuri pentru femei cu cei patru corifei

 

 

"Artistul e apreciat cand lumea il crede..."

România Liberă, Sâmbăta 11 Martie 2006

R: Ca muzician va bucurati de aprecierea criticilor de specialitate, dar si a publicului. Ce trebuie sa conțină un cântec ca sa ajungă la suflet?
Nicu Alifantis: In primul rând, trebuie sa aibă suflet, in clipa când faci un cântec daca nu-i pui suflet si daca cel care te asculta nu crede si nu te simte in ceea ce spui e greu sa-l faci sa vibreze in același timp cu tine. E greu sa ajungi la același numitor comun, care e teribil de important. Eu am avut șansa asta extraordinara de a pica întotdeauna la acel numitor comun cu cei care vin la concertele mele si cred ca e atins scopul.
R: Cu ce ochi priviți dvs. peisajul muzical romanesc?
N.A.: Eu am mai trăit perioade de-astea, am mai văzut explozii ale curentelor muzicale la moda. Nebunia unor colegi de-ai mei mai tineri sau mai puțin tineri care sunt disperați sa fie cu ce e la moda nu cred ca e cel mai fericit lucru. Cred foarte tare ca artistul e apreciat de public si dăinuie si are o existenta mai lunga abia in clipa in care se regăsește, in clipa in care si-a ales un drum, in clipa in care lumea-l crede ca face ce vine din suflet, ca nu le trebuie lor moda si abia atunci cred ca putem discuta de o muzica buna, de artiști valoroși.
"Folkul romanesc nu are nici o legătură cu originile"

R:. Unde situați folkul astăzi?
N.A.: Nu sunt foarte de acord cu termenul acesta, pentru ca folkul romanesc nu are nici o legătură cu folkul original al americanilor, dar daca discutam de baietii care cântă cu chitara, pentru ca asta este, o sa dainuie. Asa cum a inceput, de pe plaja si din parcuri, pentru ca baietii cu chitara cantau pe plaja si in parcuri si innebuneau fetele cu ce le cantau. De aici lucrurile au inceput sa ia o turnura ceva mai serioasa. E o muzica ce merge direct la suflet, nu e atat de comerciala, nu are un urias impact la public, mai ales in ultima perioada, dar va dainui pentru ca sunt lucruri adevarate, indiferent ca stii sa canti mai bine sau mai rau, ca alegi o poezie mai buna sau mai putin buna, faptul ca tu crezi in chestia aia e punct lovit, punct ochit.
R: Trecand de la una la alta, ce-i lasa un gust amar lui Nicu Alifantis?
N.A.: Circul sociopolitic e singurul lucru care ma afecteaza in clipa de fata si incerc sa-l ignor cat pot cu putinta. Sunt dezamagit de foarte multe persoane care sunt in clipa de fata importante. Faptul ca ne jucam de-a politca, faptul ca ne jucam cu istoria unei natii, cu vietile oamenilor e usor jenant si cred ca treaba asta va lasa urme, dar cei care sunt responsabili de tot circul actual, mai devreme sau mai tarziu, vor plati pentru dezastrul asta moral pe care-l fac poporului nostru.
R: Unde va mai poate intalni publicul admirator, mai cantati cu Zan?
N.A.: Anul acesta, la sfarsitul lui iulie, vom implini zece ani de cand cantam impreuna si va fi si un turneu, ocazie cu care va aparea si un album nou, va aparea si un DVD cu albumul plus o colectie cu toate vinilurile aparute. Deci raspunsul la intrebare e da, mai cant cu Zan.

Un articol de Ioana Matfeev, România Liberă, 11 Martie 2006